Damigeana 1 litruDamigeana 3 litriCaseta 6X50 mlCaseta 2X100 ml.Butoias lemn 3 litri /n cu 6 pahareToi 50mlToi 100 mlToi 500 mlSticla 750 ml

DESPRE ŢUICĂ

Definiţie: Dublu distilat din marcuri (borhoturi) de prune cu tărie alcoolică minimă de 45% Alc/Vol.

Atestată documentar în Bistriţa, la 1386, într-un act maghiar de percepţie fiscală sub numele de "cujka" (a se citi "ţuica"), mai este întâlnită şi sub numele de "palincă de prune" sau "horincă de prune".   

Denumirea de "Palinca" vine din maghiară, din cuvântul "parlat" a cărui variaţie regională transilvană "pali", combinată cu "cujka" a dat cunoscutul cuvânt "palinka".

 

Horinca

Acest cuvânt s-a format din combinarea cuvintelor "hora" şi "palinca". Cu alte cuvinte, palinca pe care o bea lumea la horă se numeşte "horinca". Este important de ştiut faptul că, numai rachiul dublu distilat de prune poate fi denumit "ţuică", pe când celelalte tipuri de rachiu (din mere, pere, etc.) pot fi denumite "rachiu de mere, pere, etc". 

Cu toate că, în sensul celor afirmate mai sus sintagma "ţuica de prune" este un pleonasm, este folosit in continuare în Romania drept pentru care şi noi îl folosim în continuare pentru a nu creea confuzii.  

În Muntenia şi Oltenia se produce artizanal (la negru)sub denumirea improprie de "ţuică" un produs din fructe, simplu distilat, a cărui producţie şi comercializare sunt interzise din cauza fracţiunilor toxice rămase în băutură, ele separându-se doar la a doua distilare. După tradiţia ardelenească, ţuica se înnobilează minim doi ani în butoaie din lemn de salcâm ("robinia pseudacaccia"). 

Butoaiele

Sunt produse din doage din lemn de salcâm selecţionat cu grijă de maiştri dogari din Ţara Moţilor. Lemnul pentru doage este pregătit timp de cel puţin patru ani înainte de a fi asamblate butoaiele. Trebuie ştiut că butoaiele pentru palincă sunt din lemn special şi sunt mult mai greu de făcut decât cele pentru vin.  Extractul de lemn de salcâm care înnobilează palinca are proprietăţi antioxidante tonifiante iar prin procese biochimice lente transformă palinca, oferindu-i un plus de nobleţe, ţinută, fineţe. 

În Transilvania , butoaiele de salcam se folosesc numai de la sfarsitul sec. 19, anul 1980. Atunci salcamul a fost adus din America spre a fi plantat in terenurile nisipoase din Oltenia(sudul României) impiedicandu-se astfel deşertificarea acestora. Seminţele de salcâm(robinia pseudoacaccia) au ajuns în Transilvania aduse de păsările migratoare.  

Până atunci, butoaiele erau fabricate din stejar (quercus petreea), din dud (morus nigra) şi din castan (castaneea sativa).
În afara înnobilării în butoaie, ţuica nu este tratată cu nici un fel de substanţe colorante sau conservante.